Marketingul bolilor

 

Cum sa creezi boli si bolnavi – 
de Antonella Randazzo - 24/09/2008  
 articol  preluat de pe blogul :  antonellarandazzo.blogspot.com
               

In ultimii ani s-au proliferat reprezentantii de marketing care folosesc sensibilitatea oamenilor, cand se vorbeste despre  sanatate, ca un puternic instrument in vanzarea medicamentelor. Au crescut chiar in ritm nemasurat si publicitatile la medicamente. La fiecare ora a zilei, sunt transmise spoturi publicitare pentru cresterea vanzarilor de medicamente impotriva durerii de cap, durerii de spate, de gat, racelilor, etc. Pentru a face cat mai captivant mesajul publicitar, casele farmaceutice  utilizeaza cateodata halatele albe sau atunci cand este vorba despre produsele promotionale chiar personaje cu prestigiu, care devin “martori” in rolul de “bolnavi vindecati” Acest fapt  induce in populatie incredere, care se rasfrange si asupra medicamentului respectiv. Uneori se organizeaza adevarate campanii publicitare pt. promovarea anumitor medicamente. Fenomenul este definit ca “comertul bolilor” -Disease Mongering, si consta in difuzarea de informatii privind boli sau presupuse boli in scopul vanzarii medicamentelor. De fapt este vorba de publicitate comerciala camuflata cu campania de informare sanitatra.. Tot mai des aceste campanii sunt organizate si finantate in mod direct de industriile chimico-farmaceutice . 

Amploarea fenomenului este mult mai mare decat s-ar putea crede. Se induce intai anxietate si teama privind sanatatea si apoi se propune cumpararea de medicamente ca o rezolvare a problemei.
Unele dintre “bolile” propagandei sunt depresiunea, ADHD (sindromul hiperactivitatii cu deficit de atentie), durerile de cap, dereglarile alimentare, etc.Campaniile “comertului cu boli” nu au ca scop rezolvarea adevarata a problemelor ci vanzarea medicamentelor.
In prezent, sectorul farmaceutic reprezinta unul din sectoarele cu cel mai mare profit din industie  si tocmai datorita publicitatii si altor initiative de marketing, piata medica-mentelor se extinde rapid.
 .    
Este vorba despre o piata care vrea sa se extinda si sa se impuna in detrimentul sanatatii umane.
 Iata ce spune Roberto Satolli, presedinte al Zadig ( agentia de jurnalism stiintific):

“ Toti actorii in joc au interese comune : specialistii, care pot sa-si creasca numarul de pacienti, si deci si venitul lor, directorii de unitati sanitare care astfel inregistreaza un nr major de pacienti si implicit factureaza un volum mai mare de prestari servicii sanitare; producatorii de aparatura medicala ..si nu in ultimul rand casele farmaceutice care reprezinta de fapt adevaratul motor al acestei masinarii. Intr-adevar daca se investi-gheaza in profunzime, in spatele paravanului unei societati de relatii publice se gaseste adesea sponsorizarea  venita din partea uneia sau mai multor societati farmaceutice. Si scopul e aproape intotdeauna acelasi : amplificarea importantei ( prin gravitate, aria de propagare, implicatii economicesi sociale, etc) acestei sau acelei boli pentru a recruta pacienti, multiplicand serviciile, dezvoltand structurile, dezvoltand activitatea ….merita efortul de a sectiona  si demonta acest mecanism pentru a-l analiza in toate detaliile sale cu scopul de a ne apara mai bine de aceste periculoase distorsiuni pe care le poate cauza asupra vietii si   sanatatii populatiei”     

S-a ajuns astfel incat , data fiind exapnsiunea acestei afaceri si nivelului inalt de mistificare, sa se puna intrebarea daca nu cumva se produce intai medicamentul apoi se inventeaza si se “divulga” boala . Sarcina va consta in a convinge ca orice sintom sau mica problema sunt  patologice pentru a convinge sa se consume o serie de medica-mente.Cu alte cuvinte este vorba de “disease mongering”, adica tehnici pentru cresterea numarului de persoane care se simt rau (bolnave) in scopul cresterii vanzarilor de medicamente.   

Revista   “PLoS Medicine” explica

“ Sub denumirea de “disease mongering” sunt grupate toate acele strategii care tintesc sa creasca nr. de bolnavi si boli in scopul de a largi piata sanatatii. Chiar daca de aceasta practica imorala sunt acuzate multinationalele farmaceutice, aceleasi tehnici sunt puse in practica si de medici atunci cand incep sa puna accent deodata pe anumite boli care pana atunci erau “subevaluate” Sunt numeroase tehnicile la dispozitia unui aspirant de “disease mongering” pentru a crea pacienti.
Transformarea unui stat fiziologic in unul patologic ( de ex. In cazul menopauzei), inventarea unui nou sindrom, definindu-l in mod ambiguu (disfunctie sexuala feminina); schimband denumirea unei patologii, exagerand incidenta si nuantand in mod voluntar diferenta intre cazurile grave – de tratat cu medicamente- si cele usoare ce nu necesita tratamente (ADHD); scaderea pragurilor indicilor analizelor , peste care sunt recomandate tratamente medicale (nivelul colesterolului, presiunea arteriala, etc); sponsorizarea unei asociatii de bolnavi pentru a lansa o noua campanie de sensibi-
lizare pentru o boala etichetata ca “neimportanta” “


In mod evident, grupurile farmaceutice nu sunt interesate de sanatatea persoanelor, dimpotriva, cu cati mai multi bolnavi sunt, cu atat vor castiga mai mult,  deci ii intereseaza mult mai mult ca persoanele sa se simta rau si mai ales sa creada ca-si vor rezolva problemele cu ajutorul medicamentelor. Societatile farmaceutice sunt de-acum experte in a organiza campanii “pentru boli” in care recruteaza “experti” sau persoane care se presupune ca ar fi fost vindecate de acele medicamente. Pentru a promova boala folosesc diverse mijloace: reviste stiintifice (si nu numai) asociatii, medici , sponsori etc. Scopul e acela de a convinge ca este oportun sa utilizezi medicamente  pt cea mai mica afectiune. Revista Pharmaceutical Marketing  a explicat intr-un “ghid practic al educatiei sanitare” cum trebuie sa se creeze nevoia de tratament inainte de a se produce medicamentul.
In acest scop este necesar sa se recruteze oameni de stiinta specializati care, la congrese sa vorbeasca despre boala respectiva, despre diagnosticarea ei si despre tratament.
       
Alte tehnici au fost dezvaluite de Philippe Pignarre,  care pt. multi ani a lucrat in industria farmaceutica. El sustine ca sectorul farmaceutic este “ bijuteria coroanei capitalismului” si ca, pentru a-si mentine profiturile mari este dispus la orice.

Pignarre explica cateva strategii folosite adesea : “ se publica un acelasi articol sub diverse forme pentru a creste  notorietatea unei noi molecule, sugerand medicilor ca avantajele ei au fost cu adevarat confirmate, apoi se poate comercializa sub doua denumiri pentru a le impune mai repede (asa zisa strategie  de co-marketing);  se face presiune asupra medicilor pt. a prescrie acele medicamente etc. Se foloseste si “strategia de nisa” : laboratoarele propun medicamentul lor sub un domeniu limitat la o patologie si apoi lucreaza pentru a mari aceasta nisa, pregatind medicii si sensibilizand atat presa cat si publicul larg.

Astfel s-au nascut “noi “ nebunii psihiatrice ca : anumite forme de depresii scurte sau de schizofrenie precoce….In fata dificultatii de a gasi noi medicamente, laboratoarele se intrec in a inventa noi pacienti pentru a-si vinde vechile produse. In acest scop recurg la toate stratagemele sistemului publicitar, utilizand tacticile de comunicare ce se adreseaza direct maselor prin intermediul mass-mediei”

Intr-o societate in care se seamana frica, nesiguranta si complexele estetice, nu e foarte dificil sa convingi pe cineva ca e ceva in neregula in organismul sau, si deci are nevoie de medicamenteScriitorul Ray Moynihan si cercetatorul Alan Cassels au scris cartea  «  Medicamentele care imbolnavesc si case farmaceutice care ne transforma in pacienti » in care povestesc despre intentia caselor farmaceutice dezvaluita  de directorul general al soc. MERCK, Henry Gadsen, de a crea medicamente pentru persoane sanatoase, astfel incat sa se poata vinde tuturor”

Alti cercetatori, ca H Gilbert Welch, autorul cartii “Should I Be Tested for Cancer? Maybe Not and Here's Why “ (Trebuie sa fac un control pentru a sti daca am cancer? Poate nu, si iata de ce) vorbesc despre “epidemia de diagnostice”  sau mania de a face analize si de a sti daca avem sau nu vre-o boala. Este vorba despre o epidemie care cuprinde chiar si persoane sanatoase sau cu afectiuni minore ce nu necesita medicamente. Pentru a se asigura ca o afectiune cat de mica sa aiba un tratament, se eticheteaza ca “boala” pana si simtomele trecatoare. Toate acestea sunt facute sa para adevarate cu ajutorul statisticilor si cercetarilor false sau masluite. In acest mod se nasc diversele tratamente medicamentoase , pentru “timiditate” , pt. “picioare obosite” , pt “ fobia sociala”, pt. neatentie (lipsa de concentrare) 

Chiar si tristetea temporara, poate datorata unui doliu sau unui divort poate sa devina o boala de tratat cu medicamente. Sa intri intr-un cabinet medical inseamna aproape intotdeauna sa primesti tratament medicamentos, chiar si atunci cand poate simptomul care il ai se datoreaza unei alimentatii nesanatoase sau din alte cauze nepatologice si usor evitabile.
Toata lumea stie ca medicamentele au efecte colaterale si deci ar fi cel mai bine sa nu le luam daca nu este o efectiva necesitate. Luandu-le cand suntem sanatosi, doar pt. ca ne-au convins publicitatile ca nu suntem sanatosi, rezulta un paradox ce demonstreza in mod trist puterea de convingere a sistemului actual asupra fiecarei persoane in parte. Este ca si cum actualul grup de putere se distreaza vazand cat de conditionate au devenit persoanele.

Cum a spus si Lenin “ civilizatia industriala creeaza noi boli si sistemul sanitar insusi e departe de a fi sanatos; o structura sociala si politica distructiva isi gaseste alibiul in puterea de a rasplati propriile victime cu terapii pe care s-au invatat sa le doreasca. Consumatorul de tratamente devine impotent in a se vindeca sau a vindeca pe cine ii sta alaturea.”

Marketingul bolilor tinteste in a ne face pe toti bolnavi si sa ne determine sa credem ca stiinta ar putea rezolva chiar si ansiile psihologice pe care insasi ambientul mass-mediei ni le determina sa le avem Aceasta piata tinde sa exageram problemele si sa credem ca intr-adevar putem sa ne imbol-navim cu usurinta. Sursa de unde vine stirea este intodeauna considerata autorizata si  “stiintifica”pentru a face ca informatia sa fie cat mai convingatoare. 

Oricum, adesea datele furnizate cat si alte mesaje promotionale despre boala sunt neverificabile intru-cat nu este indicata cu precizie sursa.
De cele mai multe ori se vorbeste de cifre aproximative sau chiar inventate. Sponsorii campaniilor de marketingul bolilor inclina sa se ascunda, pentru a parea ca informatia ar fi obiectiva nefiind motivata de interese economice. In multe din aceste campanii promotionale de medicamente sponsorii ( casele farmaceutice) isi ating obiectivul datorita programelor televiziunii in care informatia apare ca fiind tutelata de sistemul sanitar.Sunt utilizati profesionisti de marketing de inalta clasa pentru a face campaniile cat mai eficiente si a camufla initiativa  de natura comerciala intr-un spatiu dedicat binelui comun. In 2002, “British Medical Journal” facand referire la “comertul cu boli” scria  “ se pot face multi bani spunand celor sanatosi ca sunt bolnavi” (…….)

In sectorul productiei de medicamente numai sase corporatii (Bayer, Glaxo, Pfizer, Aventis, Novartis e Roche) controleaza 70 % din piata mondiala de medicamente, controland in acelasi timp si cercetarea stiitifica. Cartelele farmaceutice au in ziua de azi o extraordinara putere de a crea medicamente si de a le lansa pe piata fara ca macar sa verifice riscurile la care vor fi supuse persoanele care le vor folosi. Efectele colaterale sunt adesesa atat de periculoase incat pot genera adevarate patologii sau chiar sa compromita in mod grav sanatatea pacientului.  

Industria medicamentelor, din cand in cand trebuie sa lanseze pe piata noi medicamente sau sa substituie acelea ce au fost identificate ca fiind foarte nocive. Pentru a reusi acest lucru, trebuie din nou sa castige increderea, deci va trebuia sa duca o adevarata batalie mediatica. Unul din mijloacele cele mai eficace este acela de a se folosi de revistele stiintifice cele mai notorii in sectorul stiintific.
Cititorii acestor reviste cred cu adevarat ca articolele sunt “obiective” , dar din pacate tot mai mult sunt de fapt sponsorizate de casele farmaceutice in scopul de a sustine un nou produs ce il vor lansa pe piata. Directorul general al “United Health Europe” , Richard Smith, intr-un discurs tinut la “Medical Society” din Londra in oct.2004, explica mecanismul de propaganda a industriilor farmaceutice prin intermediul revistelor stiintifice.

“Publicitatile pot fi adesea inselatoare iar profiturile de ordinul milioanelor, dar publicitatile sunt la vedere sub ochii criticii… Adevarata problema mult mai importanta este legata de “ studiile originale”, in special  testele clinice publicate de reviste. Departe de a le pune in dubiu, cititorii considera testele controlate ca una din cele mai evidente dovezi. Un test care se publica pe mai multe pagini, intr-o revista de prestigiu va avea automat marca de aprobare a revistei in speta (fata de publicitate) si va fi distribuita (nTd- informatia) in toata lumea avand asigurata transmiterea ei de catre toate mijloacele media, mai ales daca in acelasi timp cu publicarea in revista va fi  promovat si de societatea de relatii publice amgajata de compania farmaceutica care a sponsorizat sudiul. Pentru ind. Farmaceutica un test favorabil valoreaza cat mii de pagini de publicitate, motiv pt care o campanie de acest gen ajunge sa coste cateodata mai mult de un milion de dolari, prin reediatrea studiului pt. a fi difuzat in toata lumea. Medicii care primesc aceste studii pot chiar sa nu le citeasca, dar vor ramane oricum impresionati de numele revistei in care au aparut. 
Calitatea revistei va consacra calitatea medicamentului… Este extrem de evident ca, companiile obtin ccea ce vor si acest lucru este foarte ingrijorator deoarece intre 2/3 si 3/4  din studiile publicate in reviste de mare faima – Annals of Internal Medicine, JAMA, Lancet e New England Journal of Medicine  - sunt sponsorizate de industria de medicamente. Cateva dintre companii au recurs chiar la tentativa de a elimina studiile negative, dar e vorba de o strategie cam “bruta” care de fapt nici n-ar trebui folosita prea des daca campania este “bine “ facuta.  O strategie mult mai buna este sa se publice rezultatele studiilor favorabile de mai multe ori, adesea si in suplimentele revis-telor, ceea ce este mult mai avantajos si pt. editori. Se mai poate de asemenea combina rezultatele provenite de la diferite centre in multiple combinatii . Aceste strategii au fost demascate in cazurile lui Risperidone si Odansetron, dar e o munca imensa sa incerci sa descoperi cate teste sunt cu adevarat independente si cate sunt rezultatul unui aceluiasi test (sponsorizat)  si redifuzat de mai multe ori.”
 
Increderea oarba in stiinta si farmacologie se datoreaza mai ales propagandei mediatice care se transmite fiecarei persoane cat si prestigiului de care se bucura stiinta oficiala.  Si totusi faptele concrete releva ca atat industria  Farmaceutica  cat si medicina oficiala pot provoca boli si decese.
In prezent ar fi cam 90 de morti pe zi in Italia,  datorita erorilor medicale, efecte colaterale ale medicamentelor sau boli contractate in spitale. Numai in Italia deci, ar deceda cel putin 30.000 de persoane pe an datorita medicinei si celorlati factori colaterali.

De altfel cartelele farmaceutice sunt in prezent strans legate cu cele mai mari societati alimentare, cum ar fi :Kellogg si Nestlè. Astfel de societati sponsorizeaza cercetari asupra aditivilor alimentari, conservanti, coloranti sau arome .In ultimele decenii a crescut considerabil atat folosirea de psihofarmaci cat si fenomenul de “sofisticare alimentara” fara ca autoritatile sa ridice macar un semn de intrebare date fiind consecintele tragice ale acestora. Nimeni nu este niciodata atentionat in ce priveste riscurile pe care si le asuma prin consumarea unui  anumit medicament sau a anumitor aditivi 

Deci , autoritatile noastre demonstreaza si pe aceasta cale ca sunt subordonate puterii grupurilor ce controleaza ind. alimentara si farmaceutica si ca nu le pasa de sanatatea oamenilor.


Traducere de 
             Mihaela Fidiuc