Autismul si vaccinurile

AUTISMUL SI VACCINURILE 

Inainte, in timpul si dupa cazul doctorului Wakefield        

de Gabriele Milani, preluat de pe site-ul

http://www.informasalus.it/it/articoli/prima-durante-dopo-wakefield-1.php

„The Lancet”, (revista oficiala din domeniul medical) a retras studiul doctorului Wakefield privind autismul si vaccinurile.

Pentru a intelege mai bine marele complot care sta in spatele acestei actiuni, de retragere a studiului Dr. Wakefield si a succesivei radieri a acestuia din Ordinul Medicilor Britanici, dau publicitatii, cu o maree de amanunte particulare si necunoscute adevaruri, cronica istorica a vaccinului trivalent asasin, MPR. ( n.td in romana : ROR –rubeola, otita, rujeola)

Pentru cei care nu stiu inca, mult contestatul Dr. Andrew Wakefield isi incepu munca la Royal Free Hospital in 1988 cand Departamentul de Sanatate Publica al Regatului Unit pornise deja o ancheta din partea „Joint Committee On Vaccination and Immunization” (JCVI) privind o serie de complicatii fatale legate de virusul rubeolei, continut in vaccinuri care, auziti  auziti si-ar fi inceput masacru de vieti umane inca din 1971. 

Luand in considerare faptul ca Dr. Wakefield si-a luat licenta in medicina in 1981 la Mary's Hospital Medical School, m-a cuprins pasiunea pentru acest caz atat de controversat, pentru a afla unde anume se afla adevarul (caci, asa cum spune o vorba, se afla intotdeauna la mijloc) dar mai ales pentru a intelege de ce nimeni nu s-a gandit sa aduca la cunostinta publicului italian partea obscura a medaliei care isi are originile cu mult mai departe decat cele mai fantastice si derizorii ipoteze despre cine stie ce „comploturi” si „minciuni” . 

Iata asa dar ca, pentru cititorii mei cei mai fideli, deschid portile unei realitati mult mai intrigante, lasand fiecarei persoane dreptul la propria judecata si/sau posibila contestare intrucat, subsemnatul ma limitez doar in a expune faptele acestei lungi calatorii.

1971 –„ Autism in children with congenital rubella” este primul studiu oficial publicat, pe cand Dr. Wakefield era inca student. Urmeaza apoi in ultima decada a anilor 70 studiul „ Viral expoxure and autism”. Primul caz eclatant apare in 1986, an in care in Canada se izoleaza in vaccinul TRIVIRIX periculoasele culturi ale virusului URABE AM -9 responsabil de unele cazuri de meningita post vaccinare asa cum este declarat in studiul Champagne et al. Can Dis Weekly Rep. 1987;13:155-157.

In 1987 TRIVIRIX este retras de pe piata.

In 1988 The Lancet publica in volumul 2 din Iulie articolul „ Mumps meningitis following measles, mumps, and rubella immunisation” in urma diverselor cazuri aparute in Canada, Marea britanie si Japonia.

In 1990 licenta pentru TRIVIRIX este revocata in Canada, Malaiezia, Filipine, Singapore si Australia.... Permiteti-mi o gluma : Wakefield se pare, inainte de a incepe, organizase deja tot acest „complot” ? ..... Si totusi Joint Committee on Vaccination and Immunization, cu toate ca raportase numeroase cazuri de meningita postvaccinare in UK, nu isi asuma nici o initiativa.

In avalansa, intre 1991 si 1992, Legal Aid Board primeste un numar crescut de cereri de despagubiri pentru daunele provocate copiilor de trivaccinul ROR. In aceeasi perioada au fost publicate rezultatele unui studiu inceput cu 4 ani inainte, care demonstreaza o crestere a incidentei de reactii adverse la vaccinul ROR.

In septembrie 1992 „SmithKline Beecham”, actuala „GlaxoSmithKline „ (GSK) – (firma farmaceutica) interzice utilizarea vaccinului PLUSERIX utilizat in UK.  Pe de alta parte, sunt semnalate in USA mari riscuri de reactii anafilactice, publicate in studiul „Allergic reactions to MMR vaccine” ; si acest studiu poate fi adus ca proba impotriva tezei de reacredinta, fiind publicat tocmai de revista „Pediatrics”. Aceeasi revista care in septembrie 2010 declara ca mercurul este sanatos din punct de vedere stiintific ! ( iata ce exemple de contradictii criminale !) 
Tot in septembrie 1992 intra in joc si faimosul trivaccin ROR II produs de Merck Sharp & Dhome pentru a substitui  mult contestatele Pluserix si Immravax.    Stirea fu transmisa de „Telegraph” cu titlul  “Brain Disease Ban on Vaccine“. Secretarul de Stat al Ministerului Sanatatii Britanic, Virginia Bootomley scrie Guvernului pentru a-l informa ca vaccinul trivalent este supus cercetarilor din cauza numeroaselor rapoarte privind reactiile adverse.

Permiteti-mi o intrebare : Secretarul de Stat a fost poate complicele si adeptul Dr. Wakefield sau putem sa-l consideram mai presus de orice indoiala?

„The Indipendent” publica un articol cu titlul  “Children received vaccine despite meningitis link” (Copiii primesc in continuare vaccinul cu toate riscurile pentru meningita)

Abia in 1994 Dr. Wakefield scrie Dr. Aylsa Baxter de la GSK pentru a o alerta in privinta sigurantei vaccinurilor si a- i cere o intrevedere. In aceeasi perioada „Rutter et All” publica un studiu cu titlul „Autism and known medical conditions-  myth and substance” unde se afirma deschis corelatia intre vaccinuri si autism.

In aprilie 1995 The Lancet publica „posibilele” relatii intre vaccinul antirubeola si inflamatiile intestinale :” Is measles vaccination a risk factor for inflammatory bowel disease ?” . Si tocmai in acel an are loc si primul contact cu Rosemary Kessick, mama copilului de 2 ani ce apare in studiul din The Lancet, mai exact studiul cu care fusese insarcinat Dr. Wakefield si la care lucrase si Profesorul John Walker Smith de la St Bartholomew's Hospital ( care a avut acelasi destin cu al Dr. Wakefield) precum si profesorul Simon Murch Harry ( declarat nevinovat)

In decembrie 1995 The Sunday Times publica stirea privind insarcinarea Dr. Wakefield de a realiza aceste cercetari, in acelasi timp cu Dr. Reed Warren care ar fi condus cercetarile in USA.  

In ianuarie 1996 Dr. Wakefield se intalneste cu avocatul Richard Barr pentru a-i cere sfatul de cum ar trebui sa se comporte in cazul unei corelatii intre morbul lui Crohn si vaccinul ROR. Astfel incepe crearea, de catre Dr. Wakefield si Profesorul Smith, a unui protocol de investigare a copiilor cu dereglari comportamentale si intestinale. In august 1996 porneste studiul pilot pentru cautarea virusului rubeolei la 5 copii cu Morbul lui Crohn (afectiune inflamatorie intestinala) si la 5 copii cu Autism asociat problemelor intestinale.

In septembrie 1996 protocolul clinic de cercetare 172-96 este supus votului Comisiei de Etica de la Royal Free Hospital pentru a fi aprobat.

In octombrie 1996, Rectorul de la Medical School este „presat” ( s-ar putea spune : cu „graba stiintifica”) de catre Guvernul Britanic sa opreasca cercetarile in ceea ce priveste siguranta vaccinului. Rectorul insa nu se descurajeaza si scrie Comisiei de Etica a Asociatiei Medicale Britanice pentru a da asigurari in privinta studiului pilot.

In timp ce Rectorul se vede constrans sa se retraga din aceasta mare agitata, in noiembrie 1996 apare un studiu semnat Ring et all.” Evidence for an infectious aetiology in autism” publicat in revista Pathophysiology.

Tocmai datorita acestei „guri de oxigen stiintific”, in ianuarie 1997, Comisia Etica a Asociatiei Medicale Britanice aproba protocolul clinic 172-96, extinzand studiul la 25 de copii cu dereglari comportamentale

Acesta este punctul de plecare a celei mai mari controverse stiintifice si a tuturor intrigilor ce ii vor urma cu privire la vaccinul trivalent ROR : cel mai mare scandal al medicinii. 

Pe 7 ianuarie 1997  „Comitato Etico del British Medical Association” aproba protocolul clinic 172-96 extinzand studiul la un numar de 25 de copii cu dereglari comportamentale.

 Pe 9 ianuarie 1997 Dr. Wakefield scrie Presedintelui Comisiei Etice, (Dr. Pegg) pentru a-i raporta rezultatele studiului pilot (The Lancet 12) si pentru a indica anumite modificari aduse protocolului clinic. 

Pe 21 ianuarie 1997 are loc o intalnire intre Dr. Wakefield si colegii sai pentru a discuta rolul sau in acest studiu si pentru a-l transpune in scris in forma oficiala. In aceeasi luna, ianuarie 1997 este controlat ultimul copil subiect al studiului The Lancet 12 a lui Royal Free Hospital.  

La inceputul lui februarie 1997 are loc o intalnire, la Royal Free Hospital, intre Dr. Wakefield (la cererea lui) si membrii lui Joint Committee on Vaccination and Immunization (JCVI) pentru a-i alerta asupra efectelor adverse ale vaccinului MPR (ROR) si incidenta lui in autism, unde se vizioneaza si studiul  „Ring et all. Evidence for an infectious aetiology in autism” publicat la acea vreme in revista  Pathophysiology.

In perioada februarie –iulie 1997 au loc primele dispute periculoase intre avocatul Richard Barr si revista The Lancet, in care aceasta din urma se lamenteaza pentru o problema de copyright telativa la studiu. Avocatul Barr scrie Dr. Richard Horton (editor la The Lancet) accentuand referentele Dr. Wakefield. (........)

Toate acestea se intamplau cu un an inainte de la fatidica publicare a studiului de catre The Lancet.

In iulie 1997, in timpul emisiunii de la BBC : Newsnight, avocatul Barr lanseaza un apel pentru a cere „ajutor echipei de la Royal Free Hospital si tuturor acelor experti imprastiati in toata lumea care erau martori la daunele suferite de copii”

In septembrie 1997, are loc o intalnire intre Dr. Wakefield, Ministrul Sanatatii Tessa Jowell si avocatii si reprezentantii parintilor copiilor lezati. Cu aceasta ocazie se propune organizarea unei intalniri intre oficialul Sir  Kenneth Calman- Medic Primar, si diversi cercetatori independenti care lucrau la studiu si erau recomandati de Dr. Wakefield. Raspunsul fu negativ, sec si fara nici o explicatie.

In aceeasi perioada finantarile primite de laborator fura transferate de catre Rectorul de la Medical School intr-un cont de binefacere de la Royal Free Hospital si in octombrie 1997 incepu in sfarsit studiul de relevanta virala.

In ianuarie 1998 Dr. Wakefield prezinta colegilor opinia sa cu privire la vaccinul trivalent ROR si a vaccinurilor monovalente. Rectorul ii raspunde Dr. Wakefield pentru a-i exprima sustinerea si a-i solicita ca oricum sa recomande utilizarea vaccinurilor monovalente.

Acest pasaj este foarte important deoarece demoleaza teza mistificatorilor care il invinuia pe Dr. Wakefield ca ar fi dorit sa produca vaccinurile in interes personal. Aceasta invinuire plecase de la faptul ca pe 28 februarie 1998 s-a tinut o Conferinta de presa, condusa de Rector, unde Dr. Wakefield nu facu altceva decat sa recomande utilizarea vaccinurilor monovalente in detrimentul celor combinate, aflate sub investigatie.   

In 1998 Weibel et all descriu in revista PEDIATRICS daunele cerebrale permanente produse de vaccinul ROR, in studiul  „Acute encephalopathy followed brain injury or death associated with further attenuated measles vaccines” care facea parte din Programul National de Despagubiri pentru daunele produse de vaccinuri in USA.  In acest studiu fura analizati 48 de copii cu varste cuprinse intre 10 si 49 de luni din care 8 au murit in urma administrarii vaccinului antirubeola monovalent si a celui combinat, iar la ceilalti copii supravietuitori s-au constatat : intarzaieri mentale, boli cronice, deficiente motorii si senzitive. Din pacate asa cum se intampla intotdeauna in astfel de cazuri, cu toate ca simptomele au aparut la distanta de 8-9 zile de la vaccinari, concluziile au dus la o afirmatie nebuneasca, ca fiind o „rara reactie adversa” chiar daca a fost recunoscuta stiintific.    

Ei bine, raspunsul Departamentului Sanatatii Britanice ii lasa pe toti stupefiati cand in august 1998, in ciuda unei cereri fara precedent din partea opiniei publice, decide sa retraga licentele pentru producerea vaccinurilor monovalente dand vina acestei bizare decizii pe casele farmaceutice.

Tocmai acest episod ne ajuta sa intelegem de ce omul Wakefield, mai mult chiar decat medicul Wakefield, a fost catalogat ca inamicul public numarul unu de anihilat. Asa cum medicii prea critici fata de un anumit medicament (exemple ce pot fi citite in Le Monde si Liberation) primira la domiciliu sicrie in miniatura ca avertizare din partea caselor farmaceutice, si Dr. Wakefield gasi mesaje nu tocmai prietenoase sub masina proprie.  
ACESTEA SUNT EXEMPLE „MISCATOARE” DE ETICA FARMACEUTICA !

La distanta de un an, in septembrie 1999, studiul pilot se incheie si se intra in noul mileniu cu publicarea in ianuarie 2000 a studiului danez a lui Plesner et all.  „ Gait disturbance interpreted as cerebellar ataxia after MMR vaccination at 15 months of age” in care se constata un deficit cognitiv permanent la multi copii.

In octombrie 2001 Dr. Wakefield pleaca de la Royal Free Hospital si din acest moment nu mai dura mult pana la intalnirea care se va dovedi fatala pentru viitorul sau. Intr-adevar domnul Brian Deer, jurnalist investigator la Sunday Times incheie un pact tacit de alianta cu Dr. Richard Horton  (editorul  de la The Lancet)

Data mentionata mai sus este semnificativa deoarece cu toate ca Dr. Wakefield plecase de la Royal Free Hospital, in perioada 2001-2005 s-au intamplat lucruri inexplicabile : fura publicate ulterioare documente relative la bolile intestinale prezente la copiii cu autism, tocmai de catre Royal Free Hospital.

In februrie 2002 Dr. Wakefield trimite o misiva urgenta la Oficialul Medical cerand o intalnire pentru a discuta despre siguranta vaccinurilor. Cerere care ii fu respinsa.

Dupa o perioada de stagnare se ajunge in februarie 2004 cand Dr.Wakefield se intalni cu staff-ul editorial de la The Sunday Times si in aceeasi perioada au loc si intalnirile intre jurnalistul Brian Deer si Dr. Richard Horton. Despre aceste intalniri Dr. Horton ii informa si pe alti co-autori de la The Lancet si intre timp el declara ca studiul Dr. Wakefield fusese in mod „fatal defectuos”, pe baza unei teorii proprii ( pe care o voi aprofunda intr-un alt articol)                                                 

In esenta se initiase atacul public la adresa Dr. Wakefield in perfecta sintonie intre Dr. Brian Deer si Dr. Horton, despre care se poate citi si pe site-ul oficial al jurnalistului britanic unde apare si articolul publicat in The Sunday Times in 22 feb.2004 : „ REVEALED: MMR RESEARCH SCANDAL”

„Samburele” articolului era faptul ca „Dr. Wakefield nu ar fi informat parintii copiilor selectionati pentru studiu, referitor la faptul ca finantarile primite proveneau direct de la avocatii angajati in procesele civile impotriva producatorilor de vaccinuri”

Daca va mai amintiti, mai sus am mentionat faptul ca aceste finantari erau publice deoarece cercetarea fusese comisionata si de JCVI la acea vreme si nimeni nu se gandea la eventuale probleme care ar fi putut aparea mai tarziu, asa cum au aparut disputele intre avocati si The Lancet pentru chestiuni de copyright legate de studiu propriu-zis.

In esenta intriga devine tot mai „stufoasa” si coruptia practicata de casele farmaceutice si-a intins tentacolele si a implicat institutii, organizatii, asociatii, industrii, persoane juridice, fundatii, oameni politici si persoane de pe orice treapta sociala sau cu orice grad : sa nu ne miram de proportiile la care s-a ajuns.

In consecinta articolul lui Brian Deer fu comandat in mod clar pentru a se alimenta confuzia, in acelasi mod in care noi toti am fost victimele campaniei privind „pandemia vacii nebune”  (virusul H1N1) in toamna-iarna lui 2009. Acum ca am ajuns in anul 2011 am descoperit toata inselatoria,  daunele multiple, anchetele si ...acum putem sa ne aparam. Pe atunci insa nu era usor de demascat „jocul” care azi ne apare mult mai clar.    

Pe 25 februarie 2004 jurnalistul Brian Deer expedie scrisoarea de reclamatie la Consiliul General Medical al Ordinului Medicilor Britanici si cu o incredibila promtete, pe data de 6 martie 2004, apare publicata Retractarea interpretarii de catre The Lancet.  Ati citit numele medicilor care apar in aceasta partiala publicare ..... Sunt aceiasi care au lucrat impreuna cu dr. Wakefield. Cine stie la ce presiuni au fost supusi ?

Ei bine, dovezi despre aceste presiuni au fost publicate ! In septembrie 2004 Dr. Richard Horton (editorul de la The Lancet) publica un articol cu titlul : „MMR (ROR) : Sicence and Fiction”- in care recunoaste ca General Medical Council a avut un rol in represiunea fata de Dr. Wakefield si colegii sai.

Ati citit bine ? REPRESIUNE . Pentru a pune in practica represiunea sa, General Medical Council nomina pe prof. McDevitt ca Presidente del Fitness to Practice, sau altfel spus, o Comisie de Competenta. Acest fapt insa demonstreaza inca o data si mai mult cum General Medical Council  este in mod evident „deviat” si confuz. Pentru ca prof. McDevitt era membru al Joint Committe On Vaccination and Immunization (JCVI) care, in anii 80 a pornit ancheta Departamentului Sanatatii Publice Britanice in legatura cu o serie de complicatii fatale asociate virusului rubeolei din vaccinuri.  Profesorul McDevitt fu deci invitat sa clarifice acest evident conflict de interese dar nu reusi sa o scoata la capat, asa ca fu demis.  

Cu toate ca s-a facut de ras in mod public cu aceasta poveste, General Medical Council continua cu intentia sa declarata de represalii si incepe o noua ancheta in privinta Dr. Wakefield.

Dupa o alta perioada de stagnare ajungem in 8 februarie 2009 cand, in ajutorul lui General Medical Council, soseste din nou obisnuitul jurnalist Brian Deer care publica o lista de asa zise false declaratii a Dr. Wakefield in legatura cu vaccinul ROR intr-un articol publicat in The Sunday Times.

(In legatura cu aceste „falsitati” voi scrie un alt articol, unde voi insirui toate pasajele prezentate)

Ajungem astfel la actul final al acestei cronici. In februarie 2010 General Medical Council emite propria sentinta de radiere a Dr. Wakefield argumetand cu o serie de motivatii comice pentru linistea celor care arunca cu noroi (ca si cum ar practica un simplu sport).

In aceeasi luna, si mai precis imediat dupa „ marea” pandemie a vacii nebune  a acestui secol, in urma careia a izbucnit scandalul ce dezvaluia legaturile ascunse intre membrii Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) si cei de la Big Pharma, The Lancet se grabeste sa retraga studiul Dr. Wakefield fara sa publice nici un contra argument (nici pana in ziua de azi) sperand ca astfel sa „sedeze” o armata de parinti turbati de furie.

 Pentru a inlatura orice dubiu va voi prezenta intr-un alt post articolul Dr. Gava aparut imediat dupa retragerea studiului de catre The Lancet. In esenta aceasta fiind motivarea principala la care fac referire Comisiile Medicale Spitalicesti pentru a va refuza cererea de despagubiri ca urmare a daunelor provocate de vaccinuri.

Sfatul meu  este : Gasiti curajul sa le raspundeti ca ii veti denunta la Curtea Suprema Europeana pentru Drepturile Omului de la Strasbourg, cu cauza : „crima impotriva umanitatii comisa asupra minorilor”   

                    Traducere de

                      Mihaela  Fidiuc