Ads 468x60px

joi, 30 ianuarie 2014

ESTE DIABETUL VINDECABIL ?





„ VINDECAREA DIABETULUI E APROAPE IMPOSIBILA ”
   
    Preluat de pe www.disinformazione.it
   
    de Marcello Pamio - 17 gennaio 2014

            „Vindecarea diabetului este aproape imposibila”
      
        Asa incepe un articol publicat pe site-ul Asociatiei Diabetului din Italia.  La o lectura superficiala, un profan nu va gasi nimic straniu dar, daca observam mai atent, vom nota un lucru foarte interesant si anume, cum a evoluat geniul limbii italiene in discursurile oficialitatilor.

 De ce spun acest lucru ?  Pentru simplu motiv ca pana nu demult definitia oficiala a diabetului, pentru medicina, era (folosesc in mod voit trecutul) : „ boala cronica-degenerativa incurabila ”

Observati cum s-a trecut de la „incurabila” la „aproape imposibil”..... Lucru care deschide o spirala......

Deci aflam ca medicina a incetat sa decida in mod dogmatic ca diabetul este incurabil. O banala eroare de tiparire, sau semnalul unei profunde si de neoprit schimbari ? 
        
         Diabet Italia nu este o asociatie orisicare, ci un grup fondat nici mai mult nici mai putin de Societati Stiintifice de Diabetologie, mai precis de „Asociatia Medicilor Diabetologi” (AMD) si de Societatea Italiana de Diabetologie (SID). 

Articolul este de fapt un comentariu la unul din evenimentele cele mai importante ale anului 2013 si anume Congresul International organizat la Abano Terme de catre asociatia „Oltre il diabete” (n.td: „Dincolo de diabet”  este o asociatie independenta in Italia creata de catre un grup de persoane care au fost diagnosticate cu diabet), cu titlul: „Cum ne-am vindecat de diabet” .

Acest articol insa, ascunde alte lucruri foarte interesante :
„Marea parte a marturiilor a confirmat ceea ce diabetologii si Asociatiile acestora o spun dintotdeauna : scaderea in greutate in maniera semnificativa, alimentatia sanatoasa si exercitiul fizic permit in cazul diabetului de tip 2, in majoritatea cazurilor, sa se ajunga in mod surprinzator la recastigarea nivelului de glicemie normal.”
       Cu alte cuvinte adica, ei vor sa ne spuna ca mai mult de 1000 de persoane venite din toata Italia au pierdut timpul (nu si banii, dat fiind ca intalnirea era gratuita) pentru a asculta marturii, majoritatea facute de catre  medici, din care unul chiar american vindecat de diabet de tip 1, ce reflecta lucruri pe care diabetologii le spun dintotdeauna ?
Au pierdut timpul pentru a asculta numeroase marturii ale unor persoane vindecate de diabet chiar dupa 16-20 de ani de utilizare zilnica a insulinei, pentru ca aceste lucruri sunt doar „confirmarea a ceea ce diabetologii o stiu si o spun dintotdeauna” ?
       
         Acest fapt este cam straniu caci la congresele oficiale, adica acele congrese organizate si sponsorizate de industria farmaceutica ( firmele ce produc insulina, acele, si toate instrumentele de masurat glicemia) nu se aud niciodata astfel de marturii a unor fosti pacienti care au aruncat medicamentele si insulina iar in prezent se simt excelent.                       

Cum de nu se aud astfel de exemple?                                                               
Persoane care datorita „stilului de viata sanatos” adoptat  in urma sfaturilor primite de la diabetologii lor, sau tocmai din cauza unui astfel de” stil de viata sanatos”, traiesc cu injectii cu insulina, cu toate consecintele pe care doar un bolnav diabetic le poate intelege.

Cand acesti medici vorbesc de „alimentatie sanatoasa”, la ce se refera mai exact spus?  

        Poate la sfatul de a consuma mereu tot mai albele si „beneficele” cereale rafinate, care sunt in mod clar mai bune decat cele integrale, pline de fibre, urate, maronii si iritante pentru mucoasa intestinala ? La interzicerea, cu pedeapsa de moarte, a oricarei fructe proaspete de sezon, pentru ca este extrem de periculoasa fiind bogata in zaharuri, apa biologica, vitamine, minerale, acizi grasi si fibra?   Sau la sfatul referitor la obligatia de a consuma zilnic proteine, cu atentionarea ca acestea sa provina neaparat din regnul animal ? Pentru ca, nu-i asa, cu cat mai multe animale se mananca, cu atat e mai benefic pentru diabetici. 

Acestea sunt sfaturile importante date de experti? De a recomanda persoanelor      ( de tip 2) cu dezechilibru metabolic, de a consuma  grasimi si zaharuri, substante ce produc aciditate, ce intoxica,ce otravesc sangele, limfa si toate lichidele din corp ? Substante ce nu contin pilastri fundamentali ai vietii : minerale, vitamine, acizi grasi.
      
      Datele statistice privind diabetul confirma ca sfaturile sanatoase, furnizate de Asociatii si diabetologi, „functioneaza” : de la 366 milioane de bolnavi de diabet pe plan mondial in prezent, se va ajunge pana in 2030 la peste 522 milioane. O dublare a numarului de bolnavi in circa cativa ani. Nu e rau ca rezultat, nu?
        
      La Congresul de la Abano, Asociatia Diabet Italia a trimis un ambasador, o anume Valentina Visconti, pentru a lua nota si a transmite cui trebuie.
Iata ceea ce Valentina a reportat in ceea ce-l priveste pe „ Kirt Tyson, martor cheie al intalnirii, care a povestit cum a reusit sa intrerupa cura cu insulina si metformina datorita trecerii la alimentatia vegana (crudista) si a practicarii exercitiului fizic. Tyson sustine ca, convingerea si motivatia (care era usor de suscitat in cazul combaterii diabetului de tip 2, de care era convins ca sufera) sunt determinante pentru vindecare la fel de mult ca si dieta vegana.”

Totul pare perfect, chiar se poate spune ca relatarea sa a fost obiectiva, cu exceptia unei mici omisiuni : specificarea ca doctorul Tyson avea diabet de tip 1, insulino-dependent.  Scriind insa ca Tyson „era convins ca sufera” de diabet de tipul 2, orice persoana care nu a vazut documentarul „Crudo & Semplice” („Crud si Simplu”) ar putea gandi ca nici macar nu fusese bolnav. In schimb Tyson s-a vindecat cu adevarat de diabet de tip 1 in 2006, deci au trecut aproape 8 ani !

       Apoi articolul continua, explicand ce este vindecarea, diferentiind-o fata de   remisie sau remisie prelungita. Cu alte cuvinte, au stabilit, nu prin decret, ci prin dogma stiintifica ( una din multitudinele dogme ale noii religii de Stat) un adevarat protocol care decreteaza ceea ce inseamna adevarata si unica vindecare. 
     
       Tu, sarmane nestiutor, care ti-ai imbunatatit stilul tau de viata, ai aruncat insulina de multi ani, tu care te simti acum foarte bine si plin de energie, tu care nu te mai imbolnavesti ca inainte, tu care ai gasit bucuria de a trai,  fii atent, deoarece NU esti vindecat, esti in „remisie”.   Pe cuvantul medicinei. Amin !
      
       Dar ce inseamna remisie ?

„Prin remisie se intelege reducerea sau disparitia semnelor si simptomelor unei boli, dar care implica o posibila recadere. Daca pentru o boala acuta este posibil sa definesti starea de insanatosire, in cazul unei boli cronice ca diabetul, pare a fi mai corect sa se vorbeasca de remisie mai degraba decat de vindecare ” 

Din timp ce ipoteza initiala este ca, boala cronica este incurabila, si cum diabetul este o boala cronica, atunci vindecarea este in mod clar „aproape” imposibila. Deductia logica. 

Dar nu se termina aici, pentru ca „remisia poate fi partiala sau completa”.
Remisia este partiala cand glicemia este mentinuta la valori sub pragul diabetului ( HbA1c< 6,5 %), glicemia, pe stomacul gol, de 100-125 mg/dl) pentru cel putin un an, in absenta unei terapii medicale. Se defineste remisie completa cand valorile glicemiei ajung la normal si se mentin asa pentru cel putin un an in absenta unei terapii.  Remisia prelungita este o remisie completa care se mentine pentru mai mult de 5 ani si poate fi considerata o adevarata si proprie vindecare.
       
         Asociatia „Oltre il diabete” a intrat in al doilea an de viata, dar cu toate acestea exista membri ce au intreprins o drastica si importanta schimbare in stilul lor de viata cu mult inainte de constituirea asociatiei. Unul dintre acestia de exemplu, Angelo, presedintele asociatiei, nu mai foloseste insulina din 2009, deci intra in al 5 –lea an !   Cand vor fi primele persoane in „remisie prelungita” sau „remisie completa”, adica dupa cei 5 ani canonici decisi de cineva de la un birou, vom putea in sfarsit sa spunem si sa afirmam ca s-au vindecat, sau se vor ivi alte protocoale ce vor stabili definitia vindecarii, poate dupa 20 de ani de „remisie prelungita” ?

Se poate ca niste banale examene de laborator, de orice tip, sa stabileasca criteriul obiectiv si mai ales serios si cu bun simt care sa decida ca vindecarea a avut loc sau nu la o fiinta umana?

Prin vindecare ei inteleg „refacerea totala a starii de sanatate” .                             

        Dar care stare de sanatate? Poate aceea precedenta bolii ? Se poate numi sanatate, starea precedenta  manifestarii diabetului? Cu siguranta nu, altfel diabetul nu ar fi aparut.   Iata una dintre numeroasele absurditati ale medicinei de azi, o medicina dezumanizata care a dezmembrat fiinta umana in organe si aparate, uitand ca omul este o trinitate, o fiinta evoluata,  constituita dintr-un corp fizic, un suflet (cu multe emotii) si un spirit (esenta divina). In aceasta optica, sanatatea este o stare de armonie si echilibru ce cuprinde toate aceste aspecte si nu doar corpul fizic; nu doar hemoglobina glicozilata sau nivelul de zahar din sange masurate pe stomacul gol !   
Ar trebui sa stie foarte bine diabetologii atenti, ca glicemia la un copil sau chiar la un adult, variaza in functie de starea emotionala. Si daca din intamplare nu si-au dat seama de aceasta, poate ar fi bine sa reflecte la juramantul lui Hippocrate, daca il respecta sau nu. 
    
       In concluzie, daca diabetologii ar fi cu adevarat liberi sa-si faca munca lor in mod sanatos si corect, probabil ca incidenta diabetului ar avea o alta evolutie si vindecarile ar fi la ordinea zilei. 

Dar stim foarte bine ca nu este asa si ca libertatea apartine lumii medicale. Daca ne bagam putin nasul pe site-ul oficial al Asociatiei Medicilor Diabetologi (unul dintre fondatorii asociatiei Diabet Italia) www.aemmedi.it , putem gasi cateva informatii interesante privind "obiectiva libertate" a acestei asociatii.

Partenerii ce sustin aceasta asociatie, nu numai moralmente dar evident si financiar, sunt :  Abbott, AstraZeneca, Bayer Healthcare, Boehringer, Bristol-Myers Squibb, DOC generici per scelta, Giusto Giuliani, Johnson & Johnson, Lilly, Mediolanum Farma, Medtronic, Menarini Diagnostics, Novartis, Novo Nordisk, Roche, Sanofi, Sigma-Tau, Merck, Takeda.
Acesti sponsori ce sustin Asociatia Medicilor Diabetologi sunt unicii care la nivel global au interese economice enorme in aceasta boala.
        
        La acest punct, intrebarea care apare in mod spontan este urmatoarea: firmele care obtin profituri plurimiliardare pe pielea a sute de milioane de bolnavi, vor cu adevarat sa rezolve aceasta plaga a diabetului ?  Putem cu adevarat sa ne incredem intr-o asociatie sustinuta de firmele care nu doresc sa se stie ca diabetul, poate , este o boala ce se poate trata ? Sau vindeca? Sau e remisiva ? ......
    
        Eh, ....decideti voi !



                  Postat de administrator

duminică, 26 ianuarie 2014

WOODY HARRELSON DEVINE GURU GURULUI




 

WOODY HARRELSON  DEVINE GURU GURULUI

sursa : www.disinformazione.it

Extras din cartea lui Lorenzo Acerra : „ Fara lapte, suntem la Hollywood”

     
           Producatorii filmului „Cine nu sare este alb” (1992) il doreau cu orice pret pe actorul Keanu Reeves dar in ultimul moment au descoperit ca acesta era complet nestiutor in privinta baschetului, astfel ca in locul sau l-au ales pe Woody Harrelson (actor vegan) care avea un trecut de fost jucator de baschet la Colegiu.  Asa se intampla ca antrenorul echipei de baschet „  Los Angeles Clippers", pe nume Hinds, fu angajat de Harrelson ca antrenor personal.
     
           Povestea lui Hinds cu lactatele este urmatoarea : incepu sa aiba mari dureri la maini, lucru care ii facea imposibila practicarea jiu-jitsu-lui brazilian, care reprezenta viata sa, atat ca antrenor cat ca si atlet ce participa la competitii. Specialistii la care se dusese ii spusera :” Jon, ai 40 de ani, aceasta este o artrita ! Putem sa te operam daca vrei, dar sa nu te astepti la un miracol; nu este un lucru care dispare !”  Atunci isi dadu seama ca trebuia sa se preocupe sa caute solutii alternative.

Dar unde? ... In momentul cand fu angajat de Harrelson, Hinds nu facuse nici un pas inainte.
     
  Actorul il convinse sa renunte de a mai consuma lactate. Ii spuse : „Jon, dietele create special pentru cine face fitness sunt cele ce te-au imbolnavit” .                                                                                                  
Si a inceput sa-i spuna o poveste absurda (n.td : din punctul de vedere a lui Hinds) : un lichid alb galbui (zerul), deseu rezultat din industria branzeturilor, este reciclat si transformat in produse create special pentru a fi oferite pasionatilor de fitness, sub forma suplimentelor de proteine.                                                                              Mii de tone de de zer de lapte reprezinta subprodusul in exces, nedorit, al industriei branzeturilor.  Pana nu de mult, cu vre-o 20 de ani in urma, acest subprodus era deversat in canalele de scurgere dar apoi s-a interzis deversarea lui in mod liber deoarece aceasta substanta incredibil de lipicioasa creaza mari dificultati instalatiilor municipale de filtrare a apei . Atunci, pentru a nu trebui sa plateasca in plus pentru descompunerea acestor deseuri speciale, industria branzeturilor se gandi la inceput sa directioneze aceste deseuri spre adapatoarele animalelor din crescatorii.  Curand insa realizara ca porcii se imbolnaveau iar vacile chiar refuzau sa le bea, ajungandu-se in unele cazuri ca acestea sa intre in deshidratare decat sa bea zerul.

            Guvernul USA a consimtit ca legislatia sa fie mult mai permisiva in ce priveste utilizarea pe scara larga a proteinelor obtinute din zerul de lapte in industria alimentara. Pe rafturile magazinelor gasim intr-adevar tot felul de produse : amestec de cacao solubila ce contine mai multa proteina din lapte decat cacao, prajituri sau prafuri pentru checuri ce contin o cantitate mai mare de proteine din zer decat insasi faina sau laptele din ele.  16 milioane de tone de aceasta proteina ajung in fiecare an in industria de biscuiti americana, 10 milioane de tone sunt uscate si folosite pentru satisfacerea cerintelor de proteine ale pasionatilor de fitness iar 30 de milioane sunt uscate si trimise in Africa ca ajutoare alimentare de catre UNICEF !           

Apoi Jon reusi sa se vindece complet reducand foarte mult toate proteinele animale dar mai ales eliminad laptele si derivatele lui.
    
             Astazi Jon spune „Cand cineva decide sa elimine lactatele, greutatea trebuie sa-si caute alt stapan, corpul procurandu-si astfel o limpezime si o mina radioasa sub multe aspecte.”  Este vina denaturarii prin tratamentul termic a proteinelor din zer care face ca acestea sa devina nedigerabile si lipicioase. Aciditatea si toxemia intestinala sunt consecintele naturale ale consumului de astfel de proteine.




       Inca de cand era copil, Harrelson suferise de raceli continue, acnee si probleme de piele repetate, pe care le rezolva doar cand decise sa urmeze sfatul ce-l primi de la o doamna pe care o intalnea zilnic in autobuz, de a renunta sa mai consume lactate. Raceala si „nasul infundat” disparura imediat. Dupa o saptamana se vazu eliberat de atatea probleme care erau deja cronice.                    

„ Congestia si sinuzita se ameliorara imediat. Mi se parea ca pana si auzul deveni mai bun; puteam si sa respir mai bine. Eram plin de energie si entuziasm. Aceasta posibilitate de a ma simti atat de plin de forte si de luciditate era pentru mine un lucru nou. Intelesei pentru prima data in viata mea relatia fundamentala care era intre starea mea de sanatate si ceea ce decideam sa mananc.”
     
   Harrelson a devenit apoi un expert in sanatate, a adoptat dieta vegana (crudista), si-a crescut cei trei fii intr-o eco –comunitate pe o insula pierduta, si-a creat o pagina web ce trateaza importante teme ambientale si consumistice. A fost o placuta experienta sa se intoarca la Hollywood ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat ! 
In timpul emisiunilor la Radio America (2006), Harrelson care era impreuna cu asistenta de studio Kimberly Greene, ce se lupta continuu cu o usoara dar neplacuta forma de astm, ii spuse acesteia :” Ia vino incoace ! Acum trebuie neaparat sa vorbim despre lapte ! ” Si asa ii tinu o predica de 20 de minute, la sfarsitul careia Kimberly decise sa incerce pentru o saptamana de a nu mai consuma lactate, doar pentru a observa daca acest fapt ii va aduce o ameliorare.”  . Chiar dupa 2 zile diferenta era incredibila astfel ca de atunci nici nu s-a mai reintors la consumul de lactate. 

  In afara de Kimberly, Harrelson converti la regimul fara lactate si alti doi prieteni apropiati : Billie Nelson si Alanis Morissette. Acesteia din urma Harrelson ii darui cartea lui Joel Fuhrman : „Eat to live”, care o incuraja spre o mica revolutie. Alanis spune : „Nu-l voi uita niciodata pe prietenul meu Woody Harrelson care imi repeta tot timpul ca as fi putut scapa definitiv de acnee si alte probleme dermatologice numai dupa ce as fi inteles discursul despre lapte. La un moment dat am facut experimentul si am descoperit ca era adevarat ce imi spusese. Acum pielea mea este perfecta.”

  

          Articol postat de administrator

marți, 7 ianuarie 2014

SOIA, O ALEGERE MAI SIGURA DECAT CARNEA ?

                                                                                                               






SOIA, O ALEGERE MAI SIGURA DECAT CARNEA ?       MAI GANDESTE-TE !


Articol preluat de pe  site-ul :


Sursa : mailonline Think soya's a safer choice than meat? Think again -               By J. Blythman, 25 February 2013

Recentul scandal privind carnea de cal a avut un anumit impact in ce priveste pasiunea noastra pentru produsele pe baza de carne conservata. Pentru cei ce le scazura pofta de a mai manca carne, aceste dezgustatoare dezvaluiri au reprezentat picatura care a facut sa se reverse paharul. „Este suficient pentru a te determina sa devii vegetarian”- spun unii. Ceea ce s-a intamplat a fost in avantajul vanzarilor de alimente vegetariene in general si a produselor ce substituie carnea.

  Intr-adevar, pe piata exista o vasta gama de produse ce substituie carnea; de la „salamul picant” la „friptura de miel”, la „curcanul fara carne”, „fileul de peste”, „pateul de rata”, „carnea macinata vegetariana” etc, totul aproape facut cu soia.  Saptamana trecuta, seful catenei alimentare Asda, Andy Clarke, a afirmat ca un numar tot mai mare de clienti prefera alimentele vegetariene, ca urmare a scandalului referitor la carnea de cal. Si catena alimentelor macrobiotice Holland & Barrett a inregistrat cresteri la vanzarile de hamburgeri vegetarieni cu 17 % in timp ce la produsul „friptura de manz” vegetarian a inregistrat cresteri cu 50%.  

Principalul ingredient al produselor ce substituie carnea este un „ modern” tip de soia, produs pentru prima data pentru uz alimentar in 1959. Etichetata ca proteina vegetala, restructurata si obtinuta din anumite tipuri de faina de soia superprocesata,este numita si „proteina izolata” sau „concentrata”.  Insa folosirea acestor ingrediente de soia nu se rezuma doar la produsele ce substituie carnea. Chiar daca sunteti dintre cei care nu evita carnea, aproape in mod sigur mancati soia, ea fiind prezenta in numeroase produse. ( branza vegetala, smantana vegetala, inghetata proteica, etc)  Analizati eticheta unui hamburger de manz prelucrat industrial de exemplu, si adesea veti descoperi ca contine „izolat de proteina de soia”, un aditiv ieftin ce ajuta sa dea consistenta carnii.

Semintele de soia sunt cultivate in lumea intreaga si cei mai mari furnizoari sunt USA si Brazilia.  Dupa extragerea uleiului, partea solida ce ramane este prelucrata pentru a se obtine proteina. Pana prin anii ’80 proteina din soia era considerata un produs secundar al industriei uleiului de soia, ulterior insa firmele americane din acest sector au incercat sa faca din ea un produs principal, foarte avantajos, promovandu-l ca aliment macrobiotic sanatos. Sustineau ca consumul de soia determina intarirea oaselor, controleaza simptomele menopauzei (bufeurile de caldura si transpiratia nocturna) si reduce probabilitatea de tumori la san, colon si prostata. Aceste afirmatii erau in mod fundamental bazate pe cercetari sponsorizate de catre companiile producatoare (de produse din soia) si pe cercetari epidemiologice ce demonstrau legaturile dintre consumul de soia si prevenirea unor boli.

De exemplu, cum rata bolilor de inima este mai scazuta in marea majoritate a Tarilor Asiatice fata de Tarile Occidentale, companiile producatoare de soia sustineau ca acest lucru se datoreaza faptului ca in Asia se consuma mult mai multa soia. Astfel soia fu lansata pe piata ca aliment minune, ca remediu al Orientului la problemele de sanatate din Occident. Totusi, virtutile benefice atribuite soiei au fost in curand puse sub semnul intrebarii de catre cercetatori. 

In 2006 de exemplu, o publicatie a Asociatiei Americane Cardiologice despre un studiu (facut timp de zece ani) privind aceste presupuse beneficii a consumului de soia, punea in dubiu afirmatia privind „efectul benefic asupra inimii” si concluziona ca soia nu reduce nici bufeurile de caldura la femei pe timpul menopauzei si nici nu ajuta la prevenirea cancerului.

Un alt studiu din 2008, efectuat de Clinica pentru infertilitate de la Massachusetts General Hospital, care a luat in cercetare un esantion de barbati ce consumau diverse produse pe baza de soia, inclusiv tofù, hamburgeri vegetali, lapte de soia si bauturi proteice de soia, descoperi ca „un consum major de produse pe baza de soia este asociat unei concentratii minore a spermei”  

Asadar impactul pe termen lung al consumului de soia este inca de evaluat, dar sunt destule motive sa fim sceptici. Semintele de soia contin toxine prezente in natura. Intre acestea sunt : acidul fitic, care reduce capacitatea de absorbtie a mineralelor esentiale (fier, zinc) si inhibitori ai enzimei tripsina, care compromit capacitatea organismului de a digera proteinele. Aceste toxine se gasesc si in alte alimente, cum ar fi nautul sau graul, dar in cantitati mai mici. Prelucrarea soiei are ca scop final si reducerea sau eliminarea acestor toxine dar oricum raman urme. Soia mai contine izoflavoni – compusi ce imita hormonul feminin, estrogenul.

In 2011, Comitetul Stiintific al Autoritatii Europene privind Siguranta Alimentelor a respins afirmatiile facute de industria soiei potrivit carora izoflavonii contribuie la cresterea parului, atenuarea simptomelor menopauzei, mentinerea sanatatii inimii si protejarea celulelor impotriva procesului de oxidare. S-a ajuns astfel la concluzia ca nu s-a demonstrat relatia de cauza-efect intre consumul de produse pe baza de soia si beneficiile citate.

Intre timp au fost avansate ipoteze conform carora, departe de a proteja, consumul de prea mute proteine de soia poate fi daunator datorita efectului sau hormonal.
In 2003, Comisia Guvernului Englez privind toxicitatea a identificat 3 grupuri de persoane pentru care diverse evidente sugereaza existenta unui potential risc derivat dintr-un consum mai mare de soia : nou nascutii hraniti cu lapte de soia, persoanele ce au probleme cu tiroida (hipotiroida) si femeile diagnosticate cu cancer la san. 

Prelucrarea industriala a soiei este o alta sursa de preocupare. In timp ce cateva alimente pe baza de soia, cum ar fi tofù, miso (n.td : un condiment traditional bucatriei asiatice), laptele de soia si iaurtul sunt putin tratate, proteinele pure de soia (ce se gasesc in salamurile vegetariene, in branza vegana, si in „carnea” vegetariana) se obtin prin extractia din faina de soia, extractie ce presupune spalarea fainei cu acid, in cisterne de aluminiu. Acest procedeu duce la cresterea posibilitatilor ca aluminiul (care este foarte nociv pentru creier si sistemul nervos) sa treaca in produs.

Un alt risc potential este dat de un solvent chimic (esano), ce intra in compozitia substantelor de lipit si a cimentului si care este folosit la extragerea uleiului din semintele de soia. Este cunoscut ca fiind o otrava pentru sistemul nervos uman. Ca urmare a repetatelor expuneri la aceasta substanta, persoanele vor avea simptomele specifice abuzului de solventi. Industria soiei afirma ca doar usoare urme din aceasta substanta trec in produsul finit.  Tot ca urmare a prelucrarii industriale se elibereaza si acidul glutamic care poate da reactii alergice.                  
In opinia U.S. Food and Drug Adiministration, soia este una dintre cele opt substante (cele mai comune) considerate alergice, din alimente. De subliniat ca soia in sine nu reprezinta o problema cat faptul ca in produsele prelucrate, obtinute din soia, se adauga alte substante, nocive. Faptul ca proteinele obtinute din soia sunt de culoare deschisa, lipsite de miros si aproape fara gust, multi fabricanti folosesc indulcitori, arome artificiale, sare si coloranti pentru a face produsele lor cat mai atragatoare.

      

              Traducere,
                  Mihaela Fidiuc